Poți avea absolut orice îți dorești în viața aceasta atât timp cât în interior nu depinzi de lucrul respectiv.
Una dintre sursele principale de suferință este atașamentul. Nu vrem să pierdem sau nu putem concepe să pierdem o posesie materială, o persoană dragă, un talent, o abilitate, calitățile noastre spirituale etc.
Dar în momentul în care învățăm să ne detașăm în interior de tot ce înseamnă fericire pământească, putem începe să devenim oameni, să creștem mari și să putem începe să dăm ceva adevărat mai departe întregii umanități.
Ce este și cum se manifestă atașamentul interior?
- Distincția principală este între exterior, unde poți avea orice, și interior, unde trebuie să nu depinzi de acel ceva. (vezi aici distincția interior-exterior).
- Sufletul nostru nu trebuie să depindă de nimic, nu trebuie să se lege de nimic din ceea ce poate dispărea.
- În momentul în care se leagă de ceva ce poate dispărea, în interior crește agresivitatea, proporțional cu gradul de atașament.
- Această agresivitate se va canaliza înspre interior sau înspre exterior, în funcție de personalitatea fiecăruia, având efecte distructive – conștient sau nu, controlat sau nu.
- Cu cât fericirea potențială dată de lucrul de care ne-am atașat este mai mare, cu atât agresivitatea interioară este mai mare.
- Sufletul se poate lega numai de ceva ce nu poate dispărea – Dumnezeu, divinitate.
- Orice poate fi imaginat și conceptualizat poate fi sursă de atașament, de la lucrurile materiale la cele spirituale (vezi lista atașamentelor).
- Atitudinea pe care trebuie să o avem în interior este de detașare. Dacă putem pierde ceva fără suferință, atunci îl putem avea.
- Dacă nu putem avea ceva în viață este un semn foarte bun că avem un atașament ridicat față de acel ceva și atunci nu îl vom putea avea întrucât este periculos și dăunător sufletului nostru.
- Sufletul se atașează de ceea ce îi conferă fericire și de aceea tindem să idealizăm și să absolutizăm respectiva sursă de fericire, considerând că este fericirea absolută, deci ar fi util să ne detașăm puțin și să punem lucrurile în perspectivă.
- În momentul în care începem să ne atașăm de ceva, vine automat corectarea și primim anumite umilințe din partea subiectului atașamentului nostru. Acesta este un ajutor să ne conștientizăm atașamentul și trebuie luat ca atare, trebuie să fim recunoscători pentru șansa acordată și să ne corectăm interior, nu să ne supărăm sau să nu acceptăm, să nu înțelegem situația corect.
- Odată conștientizat un atașament și puse lucrurile în perspectivă cel mai probabil situația exterioară se va corecta și ea, de multe ori aproape instantaneu.
- Importantă este cantitatea de iubire pe care o are omul în suflet. Iubirea poate apărea numai în lipsa atașamentelor. Atât timp cât mai ai atașamente active, sufletul nu este liber să își manifeste iubirea.
Pentru a ne putea conștientiza atașamentele, vezi aici o listă cu atașamentele și nivelurile de atașament pe care le putem avea.
Citește și articolul 2 metode de lucru pentru a te elibera de atașamente.
! Acest articol reprezintă o schematizare subiectivă, așa cum am înțeles-o eu, a filosofiei parapsihologului și bioenergeticianului rus SN Lazarev, descrisă în ciclul „Diagnosticarea karmei”. Este o filosofie cu care eu am rezonat foarte bine, care mi-a fost foarte aproape sufletului. Citind cărțile lui, la fiecare pagină aveam un moment de „aha”. Și mi-a ghidat mult procesul de dezvoltare interioară. Iar aici am descris ce și cum am înțeles eu din modul cum prezintă el atașamentele și iubirea divină.
Recomand din suflet cărțile lui Lazarev. Sunt o lectură fundamentală pentru orice căutător, dar și pentru oricine are o problemă de sănătate fizică sau sufletească.
As vrea sa stiu mai mult despre ce stii tu Oana . Multumesc