Întrucât orice subiect încerc să abordez îmi dau seama că trebuie să fac distincția între interior și exterior, am decis să clarific acest aspect foarte important într-un articol separat și să fac trimitere către el ori de câte ori am nevoie.
Această distincție ar trebui predată ca un curs gen „Introducere în spiritualitate” sau „Spiritualitate pentru to(n)ți” pentru oricine intră pe tărâmul acesta. Ar trebui ca orice carte de spiritualitate să aibă o introducere unde să se prezinte acest subiect.
Eu am început să înțeleg această distincție citind seria de cărți „Diagnosticarea karmei” de parapsihologul rus S.N. Lazarev.
Această distincție înseamnă în mod fundamental următoarele: față de orice impuls de creștere venit din exterior trebuie să avem o anumită atitudine interioară, de nonatașare, de detașare, de pace și iubire. Iar în exterior trebuie sau putem să avem o reacție care poate varia de la nonacțiune la fermitate, la acțiune.
Atât timp cât în interior avem atitudinea corectă, în exterior putem avea, în principiu, orice reacție (da, orice, dar nu exagerați).
Mai mult, dacă cineva îți greșește cu ceva, este important să ai în interior atitudinea corectă, de iubire, înțelegere, compasiune sau orice este necesar. Dar, menținând această atitudine, în exterior este chiar important să educi, să explici celuilalt ce a greșit sau să iei măsurile necesare. Dar asta numai dacă ești sigur pe gestionarea interioară corectă a situației. Conflictul este calea prin care evoluăm, dar contează cum îl gestionăm.
Ca și la exercițiul din cazul acceptării pe care îl dădeam, ideal ar fi întâi să învățăm să ne observăm în interior, să ne observăm mișcările sufletești, reacțiile agresive, fără să le judecăm, fără să încercăm să intervenim. Să le observăm, să le lăsăm să treacă, dar să tragem concluziile necesare vizavi de aceste reacții și să lucrăm ulterior asupra noastră.
De regulă, aceste reacții agresive din interior sunt urmare și indiciu al existenței unor atașamente interioare. Și recunoașterea lor ca atare ajută și la eliberarea de ele.
Și atunci ce e de făcut?
Semnul cel mai sigur că poți reacționa exterior în siguranță este să ai o stare de pace interioară atunci când ești supus unor agresiuni din exterior. Starea de pace interioară îți dă bucurie, calm, detașare și capacitatea de a reacționa corect. Starea de pace interioară este mai indicată decât cea de detașare chiar. Am observat în timp că starea de detașare poate fi falsă și amăgitoare, cu alte cuvinte, te poți minți singur că ai o stare bună, dar această nemișcare poate fi doar o liniște dinaintea furtunii, o pauză de reacție. În schimb, starea aceea de pace interioară, însoțită de bucurie, este o certitudine și chiar te ajută să zici, să faci ce trebuie, să ai prezența de spirit necesară.
Dar și starea aceasta de pace interioară vine după un timp de practică a observării de sine, de identificare a atașamentelor, de detașare și schimbare interioară.
Odată recunoscut atașamentul care generează o anumită problemă, conștientizarea existenței lui și schimbarea atitudinii, în majoritatea cazurilor, rezolvă problema prin faptul în sine. Cred că în 90% din cazuri nu a mai fost nevoie să fac nimic în exterior. Ori mi-am dat seama că de fapt nici nu exista o problemă, era doar o problemă de optică din partea mea, ori s-a rezolvat conflictul exterior fără să fie necesare alte acțiuni.
A fi stăpânul nostru interior ne face stăpân pe exterior și manifestarea lui!
Agresiunile, de diferite forme și intensități, care vin din exterior sunt impulsuri de schimbare. Prin ele ți se indică faptul că în interior ai anumite probleme care trebuie rezolvate și asta este și ceea ce trebuie să faci, să cauți să descoperi și să schimbi în interior ceea ce trebuie schimbat.
Fuga de o situație nu este o rezolvare, pentru că, fără a face schimbările necesare în interior, viața te va pune în alte situații care îți vor scoate la suprafață aceeași problemă, în mod repetat, până când o vei rezolva. Dar nici resemnarea și stagnarea într-o situație neplăcută nu este o soluție.
Singura soluție viabilă de reacție la ceea ce vine din exterior pe care o cunosc este schimbarea interioară prin procesul de autocunoaștere și dezvoltare interioară. Iar atunci când schimbarea interioară este reală, se va schimba în consecință mediul tău exterior și ceea ce îți vine dinspre el, prin oameni sau prin situațiile de viață.