Viața este ceea ce ni se întâmplă în timp ce suntem ocupați să ne facem planuri, spunea o vorbă de duh.
Viața este ceea ce ni se întâmplă în timp ce noi suntem ocupați să ne imaginăm o altă realitate, aș adăuga.
Diferența dintre realitatea exterioară și cea interioară este cea care ne provoacă de multe ori suferințe. Cu atât mai mult cu cât această diferență este mai mare.
În momentul în care suntem prea prinși de ceea ce am vrea noi să se întâmple în ciuda a ceea ce este, începe lupta interioară.
Cu cât mai repede învățăm să ne uităm și în afară să vedem ce mai este acolo și să observăm discrepanțele, cu atât mai repede ne putem întoarce în noi să corectăm acele concepții de viață care nu sunt corecte.
A observa realitatea cu onestitate, cu inima și cu mintea deschise, este un prim pas și un exercițiu de contemplare foarte util și pe care e bine să-l reluăm cu regularitate.
A accepta realitatea cu tot ce are ea să ne ofere, a accepta viitorul și ceea ce urmează să ni se întâmple cu încredere este atitudinea sănătoasă pe care trebuie să o căutăm.
Trebuie să avem încredere că viața noastră este creată și îndrumată de îngeri și ființe superioare care au grijă ca destinul nostru să se desfășoare așa cum l-am intenționat înainte de întruparea pe acest Pământ, în această viață.
Și să avem încredere că pentru tot ce ni se va așterne în cale vom primi și tot ajutorul necesar să le trăim și să învățăm din ele, să creștem și să ne maturizăm ca suflete și, în final, să devenim versiuni mai bune de Oameni.
Să așteptăm ceea ce are viața să ne ofere cu curiozitate. Am observat că atunci când îmi este teamă sau frică de ceea ce se poate întâmpla, dacă aleg să iau o atitudine de curiozitate, mi se atenuează sau dispare frica.
„Ia să vedem ce se va întâmpla!” este de mii de ori mai bună decât „Vai, dacă mi se întâmplă ceva rău!”
Această atitudine ajută și la o deschidere către viitor și către experiențe noi. Mai ales că de cele mai multe ori, frica este doar un rezultat al proiecțiilor negative ale minții noastre. Din punct de vedere evolutiv, mintea noastră a fost determinată să vadă și să presupună scenariile negative, posibilele amenințări. Și aceasta este o atitudine necesară pentru supraviețuire. Doar că acum noi trăim în niște ecosisteme sigure, suntem practic în afara lanțului trofic, și amenințările nu mai sunt ceea ce au fost, iar mintea noastră va trebui să recupereze terenul pierdut și să înceapă să gândească întâi pozitiv.
Să avem încredere și să privim realitatea în față și să avem flexibilitatea să o trăim așa cum ne este așternută!
interesant articol, scurt si cuprinzator.
multumesc pentru linistea care mi-o aduci de fiecare data cu articolele tale.
multumesc pentru ca iti dedici viata pentru a aduce bucurie si lumina celor care doresc sa o primeasca.
Clar ptr mine.Si eu incerc sa am aceeasi atitudine si e super!