Cum am comunicat eu prima data cu ingerul pazitor (partea a 2-a)

Citește prima parte a articolului acesta: Cum am comunicat eu prima dată cu îngerul păzitor (partea 1). Iată și continuarea:

<< Acum am luat o pauză din scris pentru că îi simțeam lui […] prezența destul de puternic ținând cont că mă aflam în stare normală. Am intrat în stare de relaxare și i-am vorbit. Îmi doream mult să-i simt prezența cu toată puterea mea de a rezista la astfel de energii înalte. I-am spus că aș vrea să-l simt ca și cum l-aș ține în brațe sau alt semn de duioșie. I-am mulțumit pentru tot ce face pentru mine, pentru tot ajutorul pe care mi-l dă, pentru toate eforturile pe care le face pentru a intra în contact cu mine. Apoi, simțindu-mi sufletul plin de iubire și duioșie, l-am rugat să mă mângâie. La nivel subtil l-am simțit mângâindu-mi obrazul drept. Iar mi-au dat lacrimile. Apoi l-am rugat să-mi mângâie și obrazul stâng și iar l-am simțit. Și acum îmi dau lacrimile când mă gândesc. Parcă încă îi simt „mâna” pe fața mea când mă gândesc. E așa un sentiment… .

***

Apoi eram prea surescitată ca să-l mai întreb ceva. Abia așteptam să povestesc cuiva. Multe zile după aceea nu am mai putut să mă relaxez cum trebuie ca să intru iară în contact cu el, eram foarte agitată și atunci am luat o pauză.

Tot ce am scris aici s-a petrecut în mai puțin de o săptămână. Tot ce trebuie e să crezi cu tot sufletul că îngerii tăi (dar și Dumnezeu însuși) sunt veșnic lângă tine și sunt dornici să-i ajuți să se manifeste în viața ta și să te ajute.

Abia azi, după aproape o săptămână, am reușit iar. Dimineață m-am relaxat iar și i-am simțit iar prezența, după un timp relativ scurt. Acum l-am rugat iar să-mi vorbească, să-mi spună care e menirea mea pe acest pământ (așa cum zice în carte să-l întrebăm pentru început). După mai multe rugăminți și multe eforturi de a-mi liniști mintea și de a-mi scoate din ea orice gând parazitar. În cele din urmă îngerul a prins momentul când mă relaxasem mental destul de bine și mi-a transmis mesajul: „Menirea ta e să iubești.”  E profund, e totodată un mesaj foarte general și foarte generos. Bineînțeles că i-am cerut confirmare și mi-a dat-o, dar nu așa de puternică ca atunci când mi-a confirmat numele. Probabil că nu mai eram așa relaxată. Devin destul de surescitată după ce primesc câte-un mesaj sau confirmare de la el. Trebuie să învăț să fiu mai relaxată.

Apropo de Iubire. Când eram la cursul de ‘Supracunoaștere și autocontrol’, cum i-a zis d-na E., la un moment dat se vorbește de Iubire și zice ceva de genul: „Noi am fost trimiși pe pământ pentru a învăța legea iubirii. Să iubim tot ce Dumnezeu a creat. Să dăruim iubire necondiționat”. Ei… în momentul acela am avut o senzație de deja-vu atât de puternică încât aș putea spune că a fost revelatorie. Cred că aceste lucruri mi-au mai fost spuse într-una sau mai multe vieți anterioare și nu am învățat nimic. Și sunt convinsă că asta e lecția pentru care m-am reîntrupat în această viață. Sper că acum n-o să mai trec ca gâsca prin apă prin această viață. >>